Textul de mai jos reprezintă partea a doua a prefeței în limba română a volumului Capitalism moral: O reconciliere a interesului privat cu binele public, de Stephen Young, apărut la Curtea Veche Publishing, București, 2009.
Capitalismul moral este cea mai bună cale de dezvoltare a economiilor în tranziţie
de Stephen Young
Principiile capitalismului moral sunt valabile pentru orice tip de companie, mică sau multinaţională, şi pentru orice tip de economie, tradiţională sau post-industrială. Ideea centrală a capitalismului moral este că succesul financiar sustenabil al unei companii depinde de măsura în care modelul său de afaceri încorporează principiul responsabilităţii sociale şi al obligaţiei de bună administrare. Capitalismul moral se bazează pe acea teorie a firmei conform căreia companiile generează cinci forme distincte de capital: reputaţional, social, uman, financiar şi fix. Maximizarea impactului fiecărui tip de capital necesită abilităţi speciale, morale şi interpersonale sau de relaţionare. Standardele etice sporesc valoarea tuturor acestor capitaluri ale unei companii.
Să luăm ca exemplu cazul unei mici afaceri a unei femeie dintr-un sat tradiţional care îşi vinde la piaţă propriile produse. Întreprinzătoarea noastră va avea succes dacă, prin reclama pe care i-o fac din aproape în aproape cei ce frecventează acea piaţă, se va face cunoscută pentru calitatea produselor sale, menţinându-şi astfel clienţii şi cererea pentru ceea ce vinde.
Să luăm şi exemplul unor uriaşe instituţii financiare, precum Bear Stearns sau Lehman Brothers, de pe Wall Street: dacă managerii lor nu reuşesc să administreze bine riscurile comerciale şi reputaţia companiilor, acestea nu vor mai avea acces la credite şi vor falimenta.
Acestea date, consider capitalismul moral drept cea mai rapidă cale prin care economiile tradiţionale şi cele preindustriale se pot dezvolta, pot crea prosperitate şi pot adopta tehnologii moderne de producţie. Creşterea capitalului, în toate formele acestuia, asigură companiilor resursele necesare succesului pe termen lung. Prin asigurarea acestor resurse de capital, timpul se transformă din inamic în aliat al companiilor. Accesul continuu la resursele de capital permite companiilor să înveţe din propriile greşeli, să-şi depăşească dificultăţile, să-şi construiască o reputaţie şi să-şi fidelizeze clienţii. Fără toate aceste resurse stabile de capital, atât mediul de afaceri cât şi economia unei ţări sunt vulnerabile în situaţiile de criză, în cazul unor schimbări nefaste ale pieţei sau, pur şi simplu, în faţa neşansei.
… etica reprezintă mai mult decât acte de caritate. Etica în afaceri vizează modul în care sunt conduse companiile şi modul în care sunt administrate raporturile dintre companii şi grupurile lor cointeresate.
De asemenea, etica în afaceri priveşte modalitatea în care sunt puse în practică valorile unei companii. Prin urmare, pentru a avea un comportament etic, este nevoie să avem o serie de valori pe care să le urmăm în deciziile noastre. Valorile ce ţin de tradiţia unei culturi, a unei societăţi, a unei familii sau a unei companii considerate drept o entitate socială ori culturală de producţie deţin un rol semnificativ în răspândirea ori descurajarea unor practici morale.
În ţări precum România, aflate în tranziţie, regimul comunist a avut o contribuţie minimă la sistemul de valori. Acele valori propuse de comunism au fost respinse ori şi-au pierdut cu timpul interesul, nemaigăsindu-şi aderenţi. În ţările aflate în tranziţie, una din consecinţele acestei realităţi a fost faptul că, pe fondul căderii regimului comunist, prăbuşirea sistemului de valori nu a fost urmată de adoptarea unui set nou de valori solide. Oamenii au fost lipsiţi de valori la care să se raporteze, comportamentul şi deciziile lor fiind ghidate de cele mai multe ori de propriile interese materiale. Astfel de ţări au căzut într-un soi de haos nihilist, într-o criză de valori. În astfel de situaţii, mulţi recurg la religie pentru a-şi găsi echilibrul şi sprijinul. Am asistat la revenirea la catolicism în Polonia şi la ortodoxism în ţări ca Rusia şi Serbia. În China, conducerea Partidului Comunist a propus un nou cod moral, numit Societatea Armonioasă, o variantă modificată a confucianismului, pentru a îndepărta poporul chinez de la lăcomie şi egoism.
Prin urmare, în România de astăzi este binevenită o revenire la valorile şi tradiţiile ce existau înaintea anilor din timpul regimului comunist. Tot ceea ce conferea cândva oamenilor forţă şi încredere poate redeveni valabil azi, oferindu-le reperele necesare pentru a lua decizii în tranzacţiile de pe piaţa liberă.
Datorită faptului că sunt desprinse de tradiţiile culturale, pieţele globale nu sunt o bună sursă de valori. Pieţele constau în relaţii de schimb de mărfuri şi servicii, nefiind, deci, menite să asigure educaţia oamenilor în spiritul valorilor şi cultivarea de caractere individuale. Adevăratele valori, lipsite de materialitate, ce animă fiinţa umană sunt transmise prin intermediul familiei, şcolii şi instituţiilor religioase, prin învăţături şi practici.
Stephen Young, 22 octombrie 2009
Capitalism moral: O reconciliere a interesului privat cu binele public, de Stephen Young, a apărut în decembrie 2009, la Editura Curtea Veche. Lucrarea reprezintă al doilea volum din colecția Responsabilitate socială în afaceri, inițiată și coordonată de Bogdan Diaconu. Traducere, Prefaţă la ediţia în limba română şi note de Mihaela Moga şi Bogdan Diaconu. Volumul a apărut cu sprijinul Fundației Post Privatizare.
>>> Citește și Capitalismul moral în economiile emergente, fragmente din prefața la ediția în limba română a volumului.
Recent Comments