21 noiembrie: Ziua Internațională a Filosofiei. 5 propuneri de lectură pentru tineri

Joi, 21 noiembrie, în lume s-a sărbătorit Ziua Mondială a Filosofiei. Unul dintre obiectivele propuse de UNESCO este de a populariza filosofia: de a reaminti oamenilor importanța acesteia, de a arăta că studiul ei este mai necesar ca oricând pentru omul de azi.

Pentru a nu ne rătăci într-o lume în continuă schimbare, tot mai lipsită de repere, abstractizată, mediată de ecrane și interfețe virtuale.

Pentru că filosofia face parte din echipamentul de supraviețuire al omului modern, care are nevoie să-și găsească un scop dincolo de satisfacerea nevoilor imediate, să-și înțeleagă rolul în grupurile și comunitățile din care face parte, să priceapă contextele sociale, culturale și științifice în care funcționează.

 

Ce oferă filosofia unui tânăr?

  • Disponibilitatea de a ne mira: curiozitatea elementară, atât de omenească, față de explicații, cauze, consecințe, păreri, fenomene vizibile sau intangibile, cuantificabile sau imposibil de măsurat, cognoscibile sau nu
  • Dialogul: poate, exercițiul suprem al civilității – a vorbi, a asculta, a înțelege, a opina; la pachet cu răbdarea și politețea
  • Toleranța: disponibilitatea de a accepta puncte de vedere diferite, valori diferite, culturi diferite
  • Competențe analitice, abilitatea de a urmări firul roșu al unei judecăți, de a dibui cauze și anticipa consecințe, epuizând un gând de la un cap la altul, de a construi argumente și a genera concluzii, de a discerne, selectând logicul și bunul simț, identificând falsul și eliminând eroarea
  • Disponibilitatea de a negocia, de a media, de a nuanța, de a trasa rezultanta rezonabilă în poziții, situații, contexte inedite, contradictorii, sensibile din punct de vedere moral sau social
  • Retorica și elocința, abilitatea de a prezenta articulat, coerent propriile puncte de vedere și de a le argumenta
  • Discernământul: capacitatea de a alege parcurgând plaja de opțiuni disponibile, distingând propriile preferințe, delimitând ceea ce este realizabil de dorințele nerealiste, înlăturând soluțiile indezirabile și asumând puncte de vedere personale
  • Curajul: am lăsat la urmă lucrul cel mai important pe care, cred, îl poate învăța cineva din filosofie. Curajul de a gândi pe cont propriu, de a contesta autoritatea statuquo-ului și a prejudecăților împietrite, de a pune și a ne pune întrebări, de a ne asuma decizii și urmări, de a schimba, de a acționa, ieșind din paralizia lenei, indiferenței, procrastinării. O virtute clasică anacronică printre listele de competențe vizate de programele moderne. Dar la fel de relevantă azi ca oricând: pentru că a lua decizii nu înseamnă doar a produce argumente, ci, mai cu seamă, a accepta costuri, riscuri, sacrificii, consecințe. Pentru tine și cei din jur. Pentru prezent și viitor.

Cine predă azi curajul?

Filosofia ar putea fi, de fapt, ceea ce a fost: puntea capabilă să conecteze diversitatea materiilor. Șansa de a da sens, în mintea tinerilor, unor programe și conținuturi concepute pentru a fi „predate”, nu pentru a răspunde nevoilor lor. Filosofia ar putea fi tocmai șansa de a educa. De a scoate la iveală ceva ce există ca proiect. De a ajuta să crească.

 

5 propuneri subiective de lecturi ce pot deschide tinerilor gustul către filosofie:

  1. Joel Ben Izzy: Regele-cerșetor și secretul fericirii – Puterea vindecătoare a poveștilor, editura Curtea Veche, tr. B. și I. Galeș

    Gândire critică: recomandări lecturi de filosofie

    Gândire critică: recomandări lecturi de filosofie

  • pentru că poveștile sunt spațiul nemuritor al mirării: ele prilejuiesc primele întâlniri cu marile întrebări. Și pentru darul de a asista la miracolul transformării unei vieți în poveste. Pentru că salvarea este sensul. El este cel care descâlcește viața, dându-i coerența poveștii. Așa cum se trage firul din masa haotică a unui caier de lână
  1. Frédéric Lenoir: Mic tratat de viață interioară, editura Paralela 45, tr. A. Năstase
  • pentru înțelepciunea necicălitoare, pentru firescul reflecțiilor asupra unor teme incomode, exilate adesea din discuțiile la clasă: iubire și prietenie, violență, durere și moarte, atașament și pierdere, muncă sau responsabilitate
  1. Barry Loewer, coord.: Filosofie în 30 de secunde – Cele mai provocatoare și mai captivante idei filosofice, editura Litera, tr. A. Suter

    Program pentru competențe de gândire critică

    Recomandări de lecturi pentru filosofie

  • pentru concizia și claritatea prezentării de concepte, teorii și filosofi ce au influențat omenirea; și pentru prezentarea vizuală: chiar și ideilor le stă mai bine pe terenul aerisit al unui layout inspirat
  1. Normand Baillargeon: Mic curs de autoapărare intelectuală, editura Paralela 54, tr. A. I. Ionescu
  • trusă cu instrumente de gândire critică: bine echipată, acesibilă, utilă, prezentată cu umor; prea puține lucrări de acest fel pe piața românească
  1. Ted Chiang: Împărțirea la zero / reeditată sub titlul Povestea vieții tale, editura Nemira, tr. I. Bușac

    Program de gândire critică: recomandări de lectură pentru filosofie

    Gândire critică: recomandări de lectură

  • o antologie de proză scurtă fantasy și science fiction: pentru subtilitatea cu care te aruncă din poveste în spațiile marilor întrebări și neliniști ale omului de acum și de oricând. Pentru sentimentul neverosimil de transmisiune în direct a unui gând: parcurgând rânduri și pagini, urmezi, pas cu pas, mersul gândirii autorului. Pentru arta cu care Chiang transformă narațiunea în jurnalism științific și discursul tehnic în dezbatere filosofică. În definitiv, de ce nu? De la poveste la filosofie, de la matematică, lingvistică, psihologie și antropologie, la povești de viață, drame și povești de dragoste. Și pentru că așa ar trebui să se desfășoare o lecție: în spațiul seducător al poveștii și sub semnul de întrebare al neliniștii și mirării. Pentru că, despre asta e vorba.