Principiile de guvernare Caux Round Table

CRT_Logo

Misiunea Asociației D’Imago este de a promova în mediul românesc de afaceri standardele și bunele practici internaționale de etică și responsabilitate socială în afaceri și administrația publică.

 

Reproducem alăturat Principiile de guvernare Caux Round Table (CRT)l, a căror versiune în limba română am publicat-o în lucrarea Capitalism moral: O reconciliere a interesului privat cu binele public, de Stephen Young. Lucrarea a fost editată de Curtea Veche Publishing, fiind publicată în anul 2009 cu sprijinul Fundației Post Privatizare, unul dintre cei mai importanți promotori ai antreprenoriatului autohton.

 

Caux Round Table este una dintre primele inițiative internaționale dedicate promovării principiilor de etică și responsabilitate socială în afaceri. Având sediul la Saint Paul, Minnesota, US, organizația a fost înființată în anul 1986 în urma unei prime întâlniri a unui grup de lideri de afaceri în localitatea elvețiană Caux, de la care și-a împrumutat numele.

 

Principalii fondatori, cei care au inspirat misiunea și demersurile CRT, sunt Frederick Philips, președintele companiei Philips, Olivier Giscard d’Estaing, vice-președinte al prestigioasei școli de afaceri franceze INSEAD, și Ryuzaburo Kaku, președinte al Canon, Inc.  Din anul 2000, Caux Round Table este condusă de către Stephen Young, Global Executive Director. Beneficiind de o pregătire academică în jurisprudență și istoria dreptului, de o bună cunoaștere a istoriei și culturii Asiei de sud-est precum și de o bogată experiență în relații internaționale, Steve este autorul Capitalismului moral. Lucrare influentă în domeniul responsabilității sociale în afaceri, volumul a fost conceput cu scopul de a fundamenta cu argumente culturale, juridice, morale și istorice Principiile CRT.

 

PRINCIPIU FUNDAMENTAL

Puterea publică aparţine comunităţii şi este oferită de comunitate celor care o guvernează, cu scopul ca aceştia să îi protejeze interesele.

Puterea generează responsabilitate; puterea implică un raport moral în care acţiunile unora sunt legate în mod necesar de bunăstarea celorlalţi.

Aşadar, puterea căpătată prin funcţiile publice este acordată de către comunitate pentru beneficiul comunităţii şi al cetăţenilor ei. Funcţionarii publici şi ceilalţi reprezentanţi ai statului nu deţin nimic în afara puterii şi drepturilor care li se acordă o dată cu funcţia primită; funcţia deţinută nu le oferă nici drepturi personale nici privilegii.

Atâta vreme cât ocupă o anumită funcţie, funcţionarii publici şi ceilalţi reprezentanţi ai statului sunt responsabili pentru acţiunile lor; în situaţia unor acţiuni ilegale sau incorecte şi în cazul abuzului de putere, funcţionarii publici pot fi îndepărtaţi din funcţie. Atunci când este cazul, funcţionarului public îi revine obligaţia de a demonstra că nu a acţionat incorect sau ilegal.

Statul este în slujba unor obiective colective superioare, fiind protectorul acestora; el este subordonat societăţii. Puterea publică trebuie folosită în limitele responsabilităţii morale faţă de bunăstarea cetăţenilor. Reprezentanţii guvernamentali care abuzează de încrederea acordată îşi pierd autoritatea şi trebuie îndepărtaţi din funcţie.

 

PRINCIPII GENERALE DE GUVERNARE

  1.  Dezbaterea publică a problemelor etice trebuie să ghideze modul în care este folosită puterea publică.

Căpătată pe baza constituţiilor, a referendumurilor sau a legilor, puterea publică trebuie să se legitimeze printr-un proces de comunicare şi prin dezbateri publice între acei reprezentanţi ai comunităţii independenţi şi acreditaţi moral. Dezbaterile publice, inclusiv dezbaterile prin intermediul mijloacelor de comunicare de masă, nu trebuie împiedicate decât cu excepţia situaţiilor în care sunt necesare protejarea unor interese legitime ce ţin de viaţa privată a unor persoane şi păstrarea confidenţialităţii în scopul asigurării separaţiei puterilor în stat, sau în cazuri ce ţin de siguranţa naţională.

 

  1. Ordinea publică trebuie să servească tuturor celor care acceptă responsabilităţile civice.

Puterea publică trebuie să asigure ordinea civică necesară pentru siguranţa şi binele comun al cetăţenilor. Ordinea civică trebuie să fie totodată o ordine morală, capabilă să protejeze şi să promoveze tot ceea ce asigură indivizilor capacitatea de a fi cetăţeni, adică integritatea, demnitatea şi respectul de sine; ca ordine morală, ordinea civică trebuie, astfel, să impună evitarea oricăror acţiuni opresive sau de altă natură ce îi pot transforma pe cetăţeni în indivizi lipsiţi de drepturi.

Statul trebuie să protejeze, să legitimeze sau, când este cazul, să redea acele principii şi instituţii ce apără integritatea morală, stima de sine şi identitatea civică a cetăţenilor, şi care împiedică, totodată, erodarea raporturilor civice, distrugerea încrederii în instituţiile statului şi dezagregarea civică. De fapt, acest efort de a asigura ordinea civică necesară pentru protejarea cetăţenilor va întreţine, în consecinţă, şi capacitatea cetăţenilor de a contribui la bunăstarea societăţii şi, deci, la menţinerea ordinii civice.

 

3. Funcţionarii publici trebuie să nu abuzeze de poziţia pe care o deţin, să se abţină de la acte de corupţie şi să dea dovadă de integritate personală.

Funcţia publică nu trebuie folosită pentru obţinerea de avantaje personale ori câştiguri financiare, şi nici drept o prerogativă utilizată arbitrar, după bunul plac. Corupţia de orice fel, financiară, politică ori morală, este incompatibilă cu obligaţia funcţionarilor publici de a proteja interesele publice. Statul de drept este reperul fundamental de care trebuie să se ţină seama pentru o utilizare responsabilă a puterii publice.

 

  1. Siguranţa cetăţenilor, libertăţile individuale şi dreptul de proprietate reprezintă fundamentul dreptăţii individuale.

Instituţiile ce întreţin ordinea civică trebuie să ofere siguranţa, libertatea şi drepturile de proprietate de care au nevoie cetăţenii pentru a-şi asigura liniştea căminelor.

Menţinând ordinea civică, statul trebuie să îşi apere suveranitatea, integritatea teritorială şi capacitatea de a-şi atinge obiectivele în mod liber, în cadrul dreptului internaţional şi al principiilor corectitudinii procedurale.

 

  1. Instituţiile statului trebuie să producă dreptate.

Instituţiile ce întreţin ordinea civică trebuie să fie imparţiale faţă de cetăţeni, indiferent de condiţia, originea, sexul ori celelalte caracteristici ce-i deosebesc. Totuşi, când este vorba de drepturi şi beneficii câştigate prin efort şi realizări, dar nu de privilegii înnăscute, instituţiile ordinii civice trebuie să îi trateze distinct pe cetăţeni, în funcţie de meritele lor.

Instituţiile ordinii civice trebuie să asigure neîntârziat şi în mod imparţial şi corect reparaţii în cazul acţiunilor împotriva statului şi a instituţiilor acestuia sau împotriva cetăţenilor indigeni şi străini.

Statul de drept trebuie respectat şi susţinut de instanţe oneste şi imparţiale, precum şi de un sistem legislativ care să funcţioneze conform principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

 

  1. Bunăstarea generală trebuie să aibă drept scop bunăstarea fiecărui cetăţean.

Statul trebuie să încurajeze şi să susţină acele instituţii sociale care îi sprijină pe indivizi să devină cetăţeni autonomi, capabili să se autodezvolte şi să se autoîntreţină. Autorităţile publice trebuie să acţioneze în aşa fel încât să prevină apariţia sau să minimizeze riscul acelor factori care, afectând calitatea vieţii sau condiţiile de muncă, afectează demnitatea şi capacitatea indivizilor de a se autoîntreţine şi încurajează abuzurile din partea celor puternici asupra celor slabi.

Statul are responsabilitatea de a administra în mod responsabil şi de a conserva resursele naturale şi de altă natură ce de care depinde bunăstarea prezentă şi viitoare a comunităţii.

 

  1. Transparenţa în guvernare îi responsabilizează pe guvernanţi, făcând posibilă tragerea la răspundere a acestora.

Instituţiile care întreţin ordinea civică nu trebuie să impună un secret excesiv şi nici să ofere informaţii incorecte cu privire la acţiunile şi intenţiile lor. Secretul în exces şi lipsa de transparenţă îi descurajează pe cetăţeni să participe la dezbaterile publice ce legitimează instituţiile civice.

 

  1. Cooperarea internaţională permite creşterea prosperităţii naţionale.

Guvernele trebuie să creeze condiţiile interne şi internaţionale necesare pentru respectarea obligaţiilor cerute de tratatele şi acordurile internaţionale, pentru asigurarea unor relaţii de pace cu ţările vecine şi pentru promovarea progresului economic şi social la nivel internaţional.

###

Principiile de guvernare Caux Round Table se regăsesc în anexa volumului Capitalism moral: O reconciliere a interesului privat cu binele public, traducere Mihaela și Bogdan Diaconu Moga, Curtea Veche Publishing, București, 2009.

Citește și Principiile Caux Round Table pentru un mediu de afaceri responsabil.